De ce trebuie salvată Roşia Montană?

 EXCLUSIV Raportul care poate opri exploatarea RMGC. Cercetătorii britanici au confirmat: Roşia Montană merită să fie sit UNESCO şi trebuie conservată de Remus Florescu

„Adevărul” a intrat în posesia documentului prin care arheologi britanici de la Universităţile Oxford şi Leicester confirmă autenticitatea raportului întocmit în 2010, la cererea Ministerului Culturii. Documentul arată că zona Roşia Montana are potenţial de a deveni sit UNESCO şi că ar trebui conservată. Specialiştii susţin că acest raport poate opri exploatarea de la Roşia Montana. Ştiri pe aceeaşi temă Comisia Roşia Montană, aproape de o nouă amânare. Vâlcov: Unii membri ... Oxford Analytica: „Protestele faţă de proiectul Roşia Montană scufundă... În cadrul procesului în care mai multe ONG-uri au solicitat anularea certificatului de descărcare arheologică de la Roşia Montană (eliberat de Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba) a fost prezentat, la mijlocul lunii octombrie, un document care i-a luat prin surprindere pe avocaţii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Avocatul asociaţiilor, Marius Harosa, a prezentat instanţei raportul integral în limba engleză, întocmit în 2010, la cererea Ministerului Culturii, de arheologi de la Universităţile Oxford şi Leicester - Andrew Wilson, David Mattingley şi Mike Dawson. Totodată, Harosa a înmânat instanţei şi rezumatul tradus în limba română al raportului întocmit de experţii britanici. Un rezumat al raportului fusese tradus şi publicat pe platformele online totb.ro şi VoxPublica. Concluzia raportului era că „Roşia Montană are importanţa şi potenţialul necesare de a deveni sit al Patrimoniului Mondial” şi se recomandă conservarea zonei. Avocaţii RMGC au contestat veridicitatea acestui rezumat al raportului şi au cerut certificarea faptului că documentele prezentante instanţei sunt autentice. „Adevărul“ a intrat în posesia documentului prin care arheologii britanici confirmă autenticitatea rezumatului prezentat Tribunalului Cluj. Minele romane de la Roşia au caracteristicile necesare pentru a fi integrate în Patrimoniul UNESCO CERCETĂTORII BRITANICI CONFIRMĂ În documentul care a fost pus la dispoziţia reporterilor “Adevărul” de Nicolae Raţiu (fiul cel mic al regretatului Ion Raţiu), care este membru în Consiliul Director al Fundaţiei Pro Patrimonio, cei trei specialişti britanici (Andrew Wilson – profesor de arheologie la Universitatea Oxford, David Mattingley – profesor de arheologie romană la Universitatea Leicester, şi Mike Dawson – membru al Institutului de Arheologie din Anglia şi directorul CgMs, cea mai mare agenţie de consultanţă pe probleme de patrimoniu din Anglia) confirmau faptul că rezumatul raportului prezentant instanţei este autentic şi reiterau importanţa sitului de la Roşia Montană. „Raportul, scris în 2010, cu un rezumat suplimentar în anul 2011, reprezintă punctele de vedere ale celor trei autori şi plasează dovezile arheologice găsite la Roşia Montană în context internaţional. Aceasta ilustrează, credem noi, faptul că zona Roşia Montană are însemnătatea şi potenţialul necesare pentru a fi inclusă în Patrimoniul Universal. Raportul susţine protejarea şi conservarea acestei zone şi, de asemenea, punerea în valoare a importanţei universale extraordinare a acesteia”, se arată în documentul de confirmare emis de cei trei specialişti britanici. Potrivit documentului, minele de la Roşia Montana “sunt cea mai mare şi cea mai importantă reţea de galerii romane cunoscute din lume”. „Raportul, scris în 2010, cu un rezumat suplimentar în anul 2011, reprezintă punctele de vedere ale celor trei autori şi plasează dovezile arheologice găsite la Roşia Montană în context internaţional. Aceasta ilustrează, credem noi, faptul că zona Roşia Montană are însemnătatea şi potenţialul necesare pentru a fi inclusă în Patrimoniul Universal" Andrew Wilson, profesor de arheologia Imperiului Roman la Oxford şi membru al Institutului de Arheologie din Anglia Foto Roşia Montană, în imagini UN RAPORT PIERDUT Raportul întocmit de cercetătorii britanici a fost realizat în 2010 la comanda Ministerului Culturii, condus pe atunci de Kelemen Hunor (UDMR). Întrucât ministerul a susţinut că nu are bani pentru a plăti o astfel de expertiză, s-a cerut ajutorul Fundaţiei Pro Patrimonio, care, conform arhitectului Şerban Cantacuzino, unul dintre reprezentanţii fundaţiei, a plătit circa 10.000 de lire sterline pentru realizarea raportului. „Relaţiile Pro Patrimonio cu Ministerul Culturii sunt de pe vremea când ministerul voia includerea patrimoniului Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO, atunci când ministru era Kelemen Hunor“, a explicat Cantacuzino. Din 2010, fundaţia încearcă să obţină raportul de la minister fără succes, în ciuda faptului că plătise pentru acesta. Astfel, în timp ce ministerul era condus de Kelemen Hunor, consiliera acestuia, Hegedus Csilla, a refuzat remiterea documentului, motivând că acesta este „confidenţial“. Sub conducerea lui Daniel Barbu, noul ministru al Culturii, raportul pur şi simplu este dat dispărut. Într-un răspuns remis în 12 iulie 2013, consilierul Maria Pavel îi scrie lui Şerban Cantacuzino: “În ceea ce priveşte raportul de expertiză a sitului arheologic Masivul Cârnic (...) redactat de către oricare dintre participanţii la vizita de documentare la Roşia Montană din 8-12 septembrie 2010 vă comunicăm că Ministerul nu are cunoştinţă de existenţa sa, nu deţine şi nici nu a deţinut acest raport”. În aceste condiţii, avocatul Marius Harosa s-a văzut nevoit să solicite instanţei să-l oblige pe Kelemen Hunor, fostul ministru al Culturii, să pună la dispoziţie raportul, întrucât acesta afirmase în presă că deţine acest document. Între timp, rezumatul raportului a apărut în presă şi confirmarea acestuia de către arheologii britanici a fost remisă şi reporterilor „Adevărul”. Mai mult, am luat legătura cu Andrew Wilson, profesor de arheologia Imperiului Roman la Oxford şi membru al Institutului de Arheologie din Anglia. “Documentul pe care l-aţi primit este autentic şi corect”, ne-a precizat profesorul la întrebarea referitoare la documentul prin care cei trei arheologi certifică raportul făcut în 2010. CE SPUNE MINISTERUL CULTURII „Ministerul Culturii împărtăşeşte evaluarea savanţilor britanici cu privire la importanţa sitului de la Roşia Montană. Tocmai de aceea, Ministerul Culturii, care nu a cunoscut acest raport, dar care şi-a bazat mereu poziţiile instituţionale pe cercetările pe care se întemeiază raportul, a luat toate măsurile legale ce îi stau la dispoziţie şi a încercat să obţină un maximum de garanţii pentru cercetarea în continuare, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului arheologic şi monumental de la Roşia Montană chiar şi în condiţiile de reluare a exploatării miniere”, susţine ministrul Daniel Barbu, într-un răspuns remis ieri redacţiei „Adevărul”. Pe de altă parte, Matei Drâmbărean, directorul Direcţiei de Patrimoniu Alba, instituţia care a emis procesul-verbal de descărcare de sarcini arheologice, a susţinut: “Noi ne-am spus punctul de vedere. Nu am alte elemente care să-mi schimbe acest punct de vedere. Decizia o va lua instanţa”. Masivul Cârnic, cea mai importantă zonă din peisajul arehologic de la Roşia Montană RMGC: 31 DE HECTARE VOR FI PROTEJATE „Patrimoniul din Roşia Montană a fost cercetat, timp de 10 ani, de peste 300 de specialişti români şi străini. RMGC a finanţat la Roşia Montană cel mai amplu program de cercetare arheologică din România, coordonat ştiinţific de către Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti) şi autorizat de către Ministerul Culturii. Toate rezultatele cercetărilor au fost prezentate celui mai important for tehnic al Ministerului Culturii – Comisia Naţională de Arheologie – care a stabilit că zonele cu valori de patrimoniu reprezentative sunt în afara amprentei proiectului minier şi vor fi conservate in situ”, susţin, în replică, reprezentanţii RMGC. Astfel, zonele cu valori arheologice, care vor fi conservate in situ şi care se întind pe o suprafaţă de peste 31 de hectare, sunt următoarele: Carpeni - 23,3 de hectare; complexul de galerii Cătălina-Monuleşti, Piatra Corbului - 5,4 ha; Tău Găuri - 3 ha; Jig Văidoaia. DOSARUL, STRĂMUTAT LA BUZĂU Avocatul asociaţiilor, Marius Harosa, susţine că această certificare a raportului privind valoarea arheologică internaţională a sitului de la Roşia Montana ar putea duce la anularea certificatului de descărcare arheologică eliberat de Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba. O asemenea decizie ar avea ca efect cel puţin întârzierea cu câţiva ani a exploatării miniere sau chiar stoparea proiectului. Tribunalul Cluj însă nu va avea posibilitatea să analizeze raportul pentru că, în urmă cu două zile, instanţa a decis strămutarea dosarului la Buzău. În procesul pentru anularea certificatului de descărcare arheologică de la Roşia Montană, eliberat de Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, sunt implicate Asociaţia Aurarilor Alburnus Maior Roşia Montana, Asociaţia Pro Roşia Montană, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, Centrul independent pentru cercetarea resurselor de mediu, Pro Dreptate Roşia Montană. De partea cealaltă sunt Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba şi Roşia Montană Gold Corporation. „N-am avut cunoştinţă de un asemenea raport“ lMatei Drâmbărean, directorul Direcţiei de Patrimoniu Alba, instituţia care a emis, în 2011, procesul-verbal de descărcare de sarcini arheologice, spune că nu a avut niciodată cunoştinţă despre un asemenea raport pentru a-l putea lua în calcul în momentul deciziei de emitere a descărcării. „Nu-mi era cunoscut nici mie, nici instituţiei un asemenea raport în momentul în care am emis descărcarea arheologică. Eu nu ştiu cum a fost făcut acest raport, a fost făcut în manieră privată, nu ştiu... Nu am cunoştinţă despre un asemenea raport. Trebuia să fie înregistrat la Ministerul Culturii, dacă într-adevăr a existat. Era obligatoriu să fim informaţi şi să ne fie trimis şi nouă, în teritoriu, acest raport, dacă el ar fi existat”, spune Drâmbărean. Rezumatul raportului menţionează: „Masivul Cârnic, îndeosebi, conţine cele mai extinse complexuri miniere subterane din zona Roşia Montană, iar acestea trebuie conservate ca ansamblu, în totalitate”. Drâmbărean susţine că “nu tot masivul Cârnic a fost «descărcat». Sunt nişte zone din masivul Cârnic care vor fi conservate”. Scrisoarea arheologilor britanici Vă prezetăm în original scrisoarea de confirmare din partea arheologilor britanici: „Thank you for your e-mail regarding the release of our report on the heritage significance of the Carnic massif at Rosia Montana. The report was commissioned from CgMs, England’s largest independent heritage consultancy. It was a rapid assessment of the heritage significance of the area proposed for open-cast gold mining at Rosia Montana. The purpose of the report was to inform decision making in 2010 with regard to the potential impact of further mining on the Roman period mine workings and other mining heritage. The report drew on published and reasonably accessible technical data as well as evidence observed during a field visit in July/September 2010. The report considered the assessment and evaluation undertaken by Rosia Montana Gold Corporation. The main focus of the research was the impact of further mining on evidence from the Roman period but it also emphasised the value of a landscape based approach noting the value of the area to the province of Dacia and to the development of gold mining in the Austro-Hungarian Empire and later still. The Statement took into account existing structures, many of which date from the post-Medieval period to the mid-20th century. The conclusion of the report is that the cultural landscape of Rosia Montana is highly significant which, in this case, corresponds to outstanding international significance. Attention hitherto has tended to focus almost exclusively on Roman period evidence and for this period the mines at Rosia Montana represent the largest (most extensive) and most important underground Roman mines known anywhere. However, the subterranean workings, the surface landscape of ore processing areas, settlements, religious places and cemeteries, and the documented history of the associated communities, are an extraordinarily detailed record of the activity of Roman, medieval, Early Modern and communist period mining exploitation. This we considered constituted a powerful case for regarding the Rosia Montana mines as equivalent in importance to other listed world heritage sites. The authors fully support the posting of the Statement of Significance for Rosia Montana which was previously bound by matters of confidentiality. The report, written in 2010 with an additional summary in 2011, represents the views of the three authors and places the archaeological evidence of Rosia Montana in its international context. It illustrates how, we believe, the area has the necessary significance and potential to become a World Heritage Site. The report supports the protection of this landscape and the conservation and enhancement of its outstanding universal value." Prof Andrew Wilson, Prof David Mattingly, Dr Michael Dawson

Sursa: http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/rosia-montana-rmgc-1_527aac39c7b855ff56c6224b/index.html (site accesat pe 7 noiembrie 2013)